joi, 6 iunie 2013

Dimineață





O dimineață leneșă, cu pași molcomi am reușit să pun ibricul pe foc. Mirosul de cafea proaspătă mă readuce cu picioarele pe pământ. Te aștept și știu că trebuie să sosești din clipă în clipă. Vii grăbită ca întotdeauna, cu frigul în oase mă saluți fugar și te înfofolești în primul pulover pe care îl găsești pe hol. Îți dau papucii mei de casă, pe care i-am ținut până în ultimul moment în picioare ca să fie cât mai calzi. Agitată ca întotdeauna te repezi în bucătărie, iei în grabă două căni, una cât mai mare pentru tine. Deși te foiești neîncetat până îți găsești locul preferat pe colțar, nu am cum să nu observ că ochii ți-s umbriți de cearcăne...o observație pe care nu o rostesc deocamdatăÎți aprinzi o țigară ...cu greu mă abțin să nu îmi aprind și eu una...Nu ne-am văzut de ceva vreme,fiecare are drumul ei...avem ritmuri și bătăi de inimă diferite. Cu o oarecare stângăcie, începi să îmi povestești viața ta din ultimul timp. Ne oglindim chipurile în ceștile din fața noastră și una în ochii celeilalte...nu e nevoie de prea multe cuvinte în conversațiile noastre. Prietenia noastră se află deja la maturitate, nu are nevoie de confesiuni emoționante sau vreo probă de verificare. Am trecut deja prin etapele respective. E suficient să fim una lângă cealaltă. Foarte rapid facem sinteza vieților noastre apoi intrăm în povești spuse mai mult pe șoptite. Începe analiza. Ne punem reciproc sub lupă, nu pentru a ne judeca sau justifica ci pentru a ne simți coloana mai ușoară, ne eliberăm de "povara faptei". Privind una prin ochii celeilalte întotdeauna lucrurile par mai simple și mai clare, ca și cum lucrurile au fost învăluite în ceață până acum. Ne spunem și bune și rele, trecem prin diverse roluri rând pe rând, te cert și mă cerți, te ascult și mă sfătuiești, mă faci să râd și te fac să râzi. M-am liniștit când mi-ai spus că umbrele de pe chipul tău se datorează setei de viață, ritmului nebunesc pe care îl are inima ta. Cu toate asta te cert pe un ton matern și îți spun să ai mai multă grijă de tine...și în secunda doi cotrobăi prin frigider să încropesc un mic-dejun...
 ...
Aud alarma ceasului...Mirosul de cafea mă îndeamnă să mă dau jos din pat, cu toate astea primul lucru pe care îl fac este să îți las un mesaj: Bună dimineața, primăvară! Ne vedem astăzi la o cafea?

  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu